marți, 12 aprilie 2011

Priveşte printre gene şi vezi absolutul relativ!





Ma vezi? ... Eşti sigur?
Uită-te cu atenţie! Sigur sunt eu?
Nu e doar o iluzie? Şi dacă e?
Priveşte printre gene!
Deschide bine ochii şi aruncă o privire!
De unde stii sigur că asta sunt eu? Mă cunoşti de undeva? Şi dacă nu sunt eu şi sunt iubita ta?
Insistă asupra detaliilor şi vezi care e diferenţa? Există vreuna? .... Desigur!

Priveşte bine printre gene şi vezi.. Vezi că te înşeli? Nu sunt iubita ta! Sunt doar prietena prietena prietena .... prietenei iubitei tale. Dar nu ai de unde să ştii tu asta şi nici să mă cunoşti! Ceea ce vreau să-ţi spun este că totul e relativ sau absolut sau absolut relativ. Ai nevoie de un reper ca să mă recunoşti. Dar reperul unde e? Evident ca tu eşti reperul. Tu ca persoană hotărăşti cine sunt eu cu adevărat şi cine esti tu, însă mintea ta mereu confuză este plină de gărgăuni, care îţi întunecă gândirea şi faci greşeli încurcându-ne. Dar nu-i nimic. Ai nevoie de sprijin. Nu-i aşa? ...

Dar eu nu te pot ajuta, pentru că sunt doar în mintea ta. Sunt scufundată în marea gândurilor şi nu pot să ajung la tine. Mai bine priveşte printre gene şi vezi absolutul relativ!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu